Intr-o miscare cu greutate istorica, Franta si Marea Britanie au decis sa-si coordoneze disuasiunea nucleara, pentru a raspunde impreuna oricarei amenintari externe care ar putea afecta securitatea Europei. Decizia vine intr-un context global tot mai tensionat, iar mesajul este clar: cele doua puteri nu vor ezita sa actioneze daca interesele lor vitale sunt puse in pericol.
Vizita oficiala a presedintelui francez Emmanuel Macron in Regatul Unit marcheaza si semnarea unei declaratii comune cu noul premier britanic Keir Starmer.
„Va afirma pentru prima oara ca mijloacele de disuasiune ale celor doua tari sunt independente, dar pot fi coordonate”, au transmis miercuri Ministerul britanic al Apararii si Palatul Élysée.
Este pentru prima data cand cele doua state declara oficial ca isi pot sincroniza arsenalul nuclear, chiar daca decizia de lansare ramane suverana. In esenta, oricine ar atenta la stabilitatea Europei sau la interesele celor doua natiuni s-ar putea confrunta cu forta nucleara combinata a ambelor state.
„Nu exista nicio amenintare extrema la adresa Europei care sa nu provoace un raspuns al celor doua tari”, dau ele asigurari, fara sa precizeze natura acestui raspuns.
Avertismentul este ferm:
„Orice adversar care ameninta interesele vitale ale Regatului Unit sau Frantei s-ar putea confrunta cu puterea fortelor nucleare ale celor doua natiuni”, avertizeaza cele doua tari.
Pentru a gestiona aceasta cooperare sporita, va fi creat un grup de supervizare nucleara, aflat sub conducerea comuna a Palatului Élysée si a Cabinet Office din Marea Britanie. Acest organism va avea rolul de a coordona politicile, capacitatile si operatiunile comune in domeniul apararii nucleare.
Cooperarea dintre cele doua tari in domeniul nuclear nu este noua, insa nu a mai fost revizuita in mod oficial din 1995, cand a fost semnata Declaratia Chequers. Atunci s-a stabilit ca nu poate exista o situatie in care interesele vitale ale uneia dintre natiuni sa fie amenintate fara ca cealalta sa fie implicata. Insa, pana acum, nu fusese detaliat cum ar arata un eventual raspuns.
Contextul geopolitic actual a fortat aceasta actualizare. Razboiul din Ucraina, inceput in 2022, a schimbat echilibrul de securitate in Europa. In plus, incertitudinea privind sprijinul SUA, mai ales in eventualitatea revenirii lui Donald Trump la Casa Alba, a starnit temeri in randul aliatilor europeni privind fiabilitatea garantiilor oferite de Washington.
Summitul bilateral de la Londra va include si anunturi privind accelerarea programelor comune de inarmare, cum ar fi dezvoltarea rachetelor de croaziera Scalp/Storm Shadow si lansarea unei noi faze pentru proiectele FMC/FMAN – sisteme de rachete de croaziera si antinava.
Totodata, Franta si Regatul Unit consolideaza Forta Expeditionara Comuna (CJEF), infiintata in urma acordurilor de la Lancaster House din 2010. Aceasta va deveni acum pilonul principal al „Coalitiei Voluntarilor”, o alianta formata la inceputul anului 2025, din circa 30 de state care sprijina apararea Ucrainei si pregatesc un eventual armistitiu cu Rusia.
Joi, liderii celor doua tari vor conduce si o reuniune online a Coalitiei, la care vor lua parte si reprezentanti ai Statelor Unite, potrivit Palatului Élysée.
Mesajul transmis este unul fara echivoc: Europa nu mai poate astepta salvarea din afara si isi construieste propriul scut strategic.
